Valetul presedintelui

Procurorul sef al DNA, Daniel Marius Morar - numit in aceasta functie de presedintele Traian Basescu -, se dovedeste a fi recunoscator celui care, dintr-un anonim procuror de provincie, l-a facut peste noapte seful anticoruptiei din Romania. "Dosarul Flota", in care Basescu a fost trimis in judecata de fostul PNA (actual DNA), este tinut din 2005 la "naftalina". Prin hotararea Inaltei Curti, "Dosarul Flota" a fost returnat DNA, pentru neregularitatea actului de sesizare a instantei. Mai precis, pentru faptul ca rechizitoriul nu a fost semnat de fostul sef al PNA, Ioan Amarie, ci de un adjunct al acestuia, Gheorghe Suhan. Morar ar fi avut obligatia sa refaca actul de sesizare. Adica sa modifice prima pagina a rechizitoriului, sa inlocuiasca denumirea Parchetul National Anticoruptie cu Directia Nationala Anticoruptie, precum si numele conducatorului ei si sa-l semneze. Aceasta echivala cu confirmarea rechizitoriului, caz in care dosarul trebuia sa plece inapoi la Inalta Curte. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat. Totusi, "Dosarul Flota" se afla azi intr-o faza tipica reluarii cercetarilor, respectiv s-a facut o disjungere, se administreaza o expertiza financiar-contabila cu termen de finalizare luna martie 2007 etc.


Inalta Curte nu a dispus refacerea urmaririi penale (desi avea aceasta posibilitate), ci doar refacerea actului de sesizare. De cand "Dosarul Flota" a fost returnat la DNA, presa si opinia publica au fost intoxicate sistematic cu mesaje venite din zona Cotrocenilor potrivit carora seful statului nu poate fi urmarit penal decat pentru infractiunea de "inalta tradare". Infractiune care insa nu exista in Codul penal.

Nu in ultimul rand, mai trebuie precizat ca Daniel Marius Morar - executantul "dosarului Flota" - este o persoana care poate fi usor compromisa. Asta deoarece are la palmaresul sau de procuror cateva arestari si trimiteri in judecata finalizate cu achitari, care au generat daune de miliarde de lei vechi, pe care statul roman a fost nevoit sa le plateasca victimelor sale. O simpla actiune in regres pe care Ministerul Finantelor ar dori sa o intenteze lui Morar pentru plata de la buget a gafelor din dosarelor sale, i-ar pune capat in mod dezonorant carierei.

Returnarea la DNA

Prin rechizitoriul PNA nr. 20 din 09.08.2004, semnat de procurorii Vasile Draghici si Ioan Otel si confirmat de fostul adjunct al sefului PNA, Gheorghe Suhan, 79 de inculpati din "Dosarul Flota", printre care si Traian Basescu, au fost trimisi in judecata pentru un prejudiciu de peste 300 de milioane de USD. Cauzat prin instrainarea a 16 nave ale CNM Petromin SA in anii '90. Ex-ministrul Transporturilor, Traian Basescu, a fost inculpat pentru abuz in serviciu, fals, inselaciune si altele. La alegerile din 2004, Basescu a fost ales presedinte al Romaniei, astfel incat, in cadrul procesului penal de la Inalta Curte, in urma declaratiilor publice ale unor politicieni pro-Basescu, care au acreditat ideea ca acesta nu poate fi judecat decat pentru "inalta tradare", instanta a ridicat din oficiu exceptia imunitatii prezidentiale. Inalta Curte a considerat insa ca textele constitutionale privind imunitatea sunt ambigue si nu s-a pronuntat in final pe exceptia ridicata din oficiu, desi printre zecile de inculpati au existat unii care au admis ca Basescu nu are imunitate
.

Prin sentinta nr. 293 din 27.04.2005 a Inaltei Curti, "Dosarul Flota" a fost restituit la DNA pentru "neregularitatea actului de sesizare", desi Basescu a cerut ca dosarul sa se judece. Sentinta a ramas definitiva prin decizia nr. 312 din 05.12.2005 a Completului de 9 judecatori. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca restituirea dosarului s-a datorat nu imunitatii prezidentiale sau necesitatii reluarii urmaririi penale (cum a fost intoxicata presa), ci simplului fapt ca rechizitoriul "Flota" nu a fost confirmat de fostul sef al DNA, Ioan Amarie, ci de adjunctul acestuia. Morar a declarat imediat presei ca va studia cele 130 de volume ale dosarului pentru a putea lua o hotarare in cunostinta de cauza. Conform legii, faza imediat urmatoare era ca Daniel Morar sa-si asume obligatia de a reface actul de sesizare (varianta in care sa trimita dosarul inapoi la Inalta Curte). Teoretic, exista si posibilitatea sa-l infirme (varianta in care personal trebuia sa emita o ordonanta motivata in care sa justifice masura luata). Morar nu si-a asumat aceasta obligatie din 2005 si pana azi.

De curand, seful DNA a declarat presei ca in cauza s-ar administra expertize si alte probatorii, proceduri care presupuneau o infirmare prealabila a rechizitoriului "Flota" de catre Morar. Surpriza de proportii insa! La insistentele repetate ale reporterilor ZIUA, de a afla daca in "Dosarul Flota" s-a produs
vreo infirmare, raspunsul oferit de aceasta institutie a fost sec: "Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Basescu Traian NU A FOST INFIRMAT".

Motivarea Inaltei Curti

Desi rechizitoriul "Flota" nu a fost infirmat, recentele declaratii ale lui Morar, smulse de jurnalisti, au lasat sa se inteleaga ca in cauza s-ar fi facut o disjungere si s-ar efectua o expertiza financiar-contabila cu termen de finalizare luna martie 2007. Acest fapt echivaleaza cu reluarea cercetarilor, aspect pe care Inalta Curte nu l-a dispus.

DNA nu s-a invrednicit niciodata sa dea vreun comunicat de presa despre starea dosarului, desi ar fi avut obligatia sa o faca dat fiind interesul general pentru persoana presedintelui.

Revenind la reluarea cercetarilor, potrivit art. 270 Codului de procedura penala, o asemenea procedura este permisa doar in cazurile cand instanta dispune refacerea urmaririi penale, cand a incetat o cauza de suspendare sau cand se impune redeschiderea urmaririi penale. Nici o asemenea varianta nu priveste "Dosarul Flota". Decizia Inaltei Curti nu a dispus refacerea urmaririi penale, ci doar solutionarea neregularitatii actului de sesizare a instantei (a rechizitoriului). In motivatia instantei supreme se arata: "Inalta Curte de Casatie si Justitie constata fata de situatia retinuta ca exceptiile invocate sub acest aspect sunt intemeiate, astfel incat respectand dispozitiile art. 300, alin 2, din Codul de procedura penala se afla in situatia de a restitui organului care a intocmit actul de sesizare, rechizitoriul, IN VEDEREA REFACERII ACESTUIA, intrucat se constata ca sesizarea nu a fost facuta potrivit legii..." Iata, prin urmare, ca obligatia trasata DNA de catre judecatori a fost de a reface actul, nu pentru ca nu ar fi fost bine administrate probele, ci pentru lipsa semnaturii sefului DNA. Morar trebuia doar sa semneze rechizitoriul sau sa-l infirme prin ordonanta motivata. Dar nu a facut-o, dovada fiind raspunsul dat de DNA ziarului ZIUA.

Cum s-a ajuns azi la tinutul dosarului la sertar si la administrarea
de expertize intr-un rechizitoriu neinfirmat poate ne va explica intr-o zi procurorul Morar.

Falsa problema a imunitatii prezidentiale

Pe parcursul procesului de la Inalta Curte, in "Dosarul Flota" s-a ridicat din oficiu si exceptia imunitatii prezidentiale. Au fost voci printre zecile de inculpati care au spus ca presedintele poate fi judecat, iar altele, cele mai numeroase, ca nu poate.

Instanta nu s-a pronuntat insa pe aceasta exceptie, ci doar pe cea privind neregularitatea rechizitoriului, pe care a admis-o. Desi exceptia cu imunitatea a ramas nesolutionata, instanta a admis totusi ca textele referitoare la imunitatea lui Basescu sunt ambigue. Art. 84, pct. 2, din Constitutie stipuleaza: "Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul 1 se aplica in mod corespunzator". Daca mergem la articolul 72, care se refera la imunitatea parlamentara, aflam ca "Deputatii si senatorii pot fi trimisi in judecata pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politicie, exprimate in exercitarea mandatului". Din corelarea acestor articole, rezulta ca imunitatea presedintelui este identica cu cea a parlamentarilor, acesta putand fi cercetat pentru orice infractiune, cu exceptia opiniilor politice exprimate in timpul
mandatului.

Dar Constitutia mai contine o prevedere ciudata la art. 96, referitor la punerea sub acuzare a presedintelui de catre Parlament, text care prevede: "Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru inalta tradare". Acesta este textul constitutional pe baza caruia anumite voci pro-Basescu au lansat ideea ca el nu poate fi judecat decat pentru "inalta tradare". Infractiune care, atentie, nu exista in Codul penal. Totusi, chiar daca am extinde acest text asupra "Dosarului Flota", se poate constata ca faptele in baza carora s-a efectuat inculparea au fost comise in anii '90, cand Traian Basescu nu era presedinte si nu avea imunitate prezidentiala.

Evolutia declaratiilor lui Morar

Haideti sa analizam care a fost in timp evolutia declaratiilor sefului DNA, referitoare la "Dosarul Flota". In noiembrie 2005, Morar sustinea ca, in opinia sa, presedintele nu poate fi cercetat decat pentru infractiunea de "inalta tradare". Motiv pentru care, tot in 2005, DNA a anuntat ca a inchis un dosar vizand o tranzactie cu un teren efectuata de Basescu. In ianuarie 2006, Morar si-a nuantat declaratiile in sensul ca Basescu are in continuare calitatea de inculpat, dar nu poate fi cercetat pentru ca are imunitate, motiv pentru care ar fi posibila o disjungere. Seful DNA a zis ca nu a semnat rechizitoriul "Flota" pentru ca are nevoie de timp de studiu sa vada mai intai despre ce este vorba in cele 130 de volume ale dosarului. Morar a mai vorbit si de faptul ca cauza ar trebui studiata de un procuror, care sa-i prezinte o solutie, pe care ulterior sa o accepte sau nu. In aprilie 2006, Morar asigura presa ca "dosarul nu este pus la pastrare, se lucreaza in acest dosar" de catre un procuror. Cine si cum oare a delegat un procuror in acest caz, pentru ca Morar nu avea voie sa-si delege competenta, potrivit deciziei Inaltei Curti? La inceputul acestui an, seful DNA a adaugat ca in dosar se administreaza o expertiza financiar-contabila si ca a avut loc o disjungere pentru a nu se impieta asupra celorlalte persoane cercetate in cauza, dar ca presedintele nu poate fi anchetat pe perioada mandatului.

Intimidarea expertilor

Doi experti, unul contabil si unul maritim, lucreaza in prezent in expertiza dispusa - nu se stie pe ce criterii -, de catre DNA. Ambii experti au fost deja reclamati la Comisia de Disciplina a Corpului Expertilor Contabili pentru modul in care si-au facut treaba. Pentru faptul ca si-ar fi permis sa stabileasca un prejudiciu de peste 161 de milioane de dolari, in sarcina unora si altora. Expertii au fost bombardati cu plangeri, in scopul sanctionarii lor disciplinare, cu efect de tergiversare a anchetei penale.

La mana politicului

Actualul sef al DNA poarta pacatul unor anchete lamentabile, finalizate cu achitarea unor persoane pe care le-a privat de libertate pentru ca "a crezut" in vinovatia lor. Arestarea unui vicepresedinte de partid din Bistrita, Liviu Ciupe, si trimiterea lui in judecata de catre Morar, s-au soldat in final cu achitarea. Acesta si alte persoane arestate in dosar, au dat in judecata statul roman si au obtinut despagubiri de trei miliarde lei vechi. Potrivit noilor reglementari in materie, in care statul roman, prin Ministerul Finantelor, are azi obligatia de a formula actiuni in regres contra celor care produc pagube bugetului, prin erorile judiciare, Daniel Morar poate deveni oricand o tinta a unei asemenea actiuni in Justitie. Practic, seful DNA este la mana politicului si poate fi discreditat, prin simpla depunere la instanta a unei actiuni in regres. De asemenea, el poate fi revocat oricand in functie de Traian Basescu, la propunerea ministrului Justitiei, Monica Macovei.