Baioneta ruseasca

Coincidenta sau nu, declaratiile belicoase ale autoritatilor de la Chisinau la adresa Romaniei au inceput la 24 de ore dupa ce Moscova a ridicat embargoul asupra vinului si carnii moldovenesti. Mesajele presedintelui Vladimir Voronin si ale premierului Vasile Tarlev reclama intentiile neprincipiale ale Romaniei fata de Moldova, incompatibile cu statutul tarii noastre de membra a UE.

Liderii de la Chisinau ne-au refuzat medierea in relatia cu UE, au declinat invitatia de a participa la Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti, au cerut drepturi culturale pentru cei 10 milioane de minoritari moldoveni referindu-se la romanii moldoveni. Apogeul a fost atins ieri, cand Guvernul Tarlev a solicitat comunitatii internationale sa ia act ca, prin politicile sale privind vizele si cetatenia, normale intre vecini, ameninta statalitatea si securitatea Republicii Moldova. Tanguirea de peste Prut are menirea de a deconspira Romania ca stat agresiv imperialist.

Nu trebuie invocata teoria haosului pentru a remarca relatia de cauzalitate intre tandretea Kremlinului fata de Moldova si vrajmasia acesteia in raport cu Romania, care militeaza la toate reuniunile internationale pentru diseminarea democratiei in spatiul postsovietic si pastrarea integritatii teritoriale a statelor din aceasta regiune. Opozitia noastra la independenta Kosovo are legatura cu avertismentul Moscovei ca o va folosi ca precedent juridic pentru Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia.

Ostilitatea Moldovei, manifestata, potrivit unor informatii, nu numai in relatiile politice, ci si in cele de securitate, este de fapt expresia antipatiei rusesti fata de tara noastra, viitoare gazda pentru bazele militare americane si activa in politica de securitate energetica a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, am calcat pe coada ursul rusesc, iar el ne zgarie cu ghearele sale
moldovenesti: ura fratilor doare mai tare decat pretul la gaz si la petrol.

Prin Voronin si Tarlev, Moscova ne atrage atentia ca triunghiul politic Bucuresti, Moscova, Chisinau functioneaza si dupa aderarea la UE. Romania este criticabila poate pentru bunavointa impotenta fata de Moldova, cum o numeste un prieten jurnalist. Totusi, sa nu uitam ca relatiile Romaniei politice si chiar economice cu Moldova au fost de multe ori reglate la Kremlin, chiar daca politicienii nu o recunosc.

In 2002 Guvernul Romaniei propunea Guvernului Rusiei sa dezvolte in comun proiecte concrete si societati mixte in Moldova, ca aceasta sa nu colapseze. Capitalul romanesc si experientele noastre in democratie au fost si sunt oprite la granita de bravul soldat sovietic, metaforic vorbind, pentru ca ar concura interesele rusesti in regiune.

Romania are insa de doua ori obligatia sa sprijine Moldova, in pofida adversitatii autoritatilor si adoptand o tactica adecvata sensibilitatilor istorice de peste Prut. Este o datorie fata de cei 40% dintre moldoveni, care au raspuns unui chestionar CIVIS citat de Hotnews, ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa accepte neconditionat ofertele Romaniei in sprijinul aderarii la UE. Si este o sarcina de la sine inteleasa pentru un stat aflat la intersectia dintre doua spatii de securitate de a proteja zona-tampon.