Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a inregistrat un pachet de zece fonduri de investitii internationale administrate de societatea Pioneer Asset Management cu sediul in Luxemburg, in vederea inceperii distributiei pe piata locala.
Sapte din cele zece fonduri de investitii inregistrate sunt fonduri de actiuni, investind pe pietele emergente sau mature din Europa, si pe pietele din America de Nord. Pachetul de fonduri Pioneer include si fonduri de obligatiuni (Euro Corporate Bond si Emerging Markets Bond).
"Fondurile de investitii internationale Pioneer sunt denominate in euro si dolari, adresandu-se investitorilor individuali care vor sa investeasca pe pietele externe. Procesul de distributie a fondurilor va fi realizat prin unitatile bancare ale UniCredit Tiriac, si va incepe pana la sfarsitul anului", a spus Florin Dolea, director executiv al societatii de administrare Pioneer Asset Management, membra a grupului financiar bancar UniCredit Tiriac si divizia locala a administratorului international de fonduri Pioneer Investments.
Numarul administratorilor internationali care distribuie fonduri pe piata locala se ridica in prezent la doi, respectiv Societe Generale Asset Management si Raiffeisen Capital Management. Incepand cel mai probabil de anul viitor, vor incepe distributia de fonduri de investitii pe piata locala Alpha Asset Management din Grecia, Erste Sparinvest din Austria, EFG Fund Management din Luxembourg, OTP Fund Management din Ungaria si ING Investment Management din Olanda.
vineri, 28 noiembrie 2008
Randamentele in crestere au atras investitorii pe piata de obligatiuni
Tranzactiile cu obligatiuni s-au dezghetat in ultima luna pe Bursa de la Bucuresti, in conditiile in care investitorii si-au indreptat atentia catre plasamente mai stabile, dupa caderile puternice de pe piata actiunilor. Cresterea randamentelor obligatiunilor este un argument in plus care atrage investitorii spre aceste titluri.
Valoarea tranzactiilor cu obligatiuni si titluri de stat derulate de la inceputul lunii noiembrie se ridica la 44,45 milioane de lei (aproape 12 milioane de euro), in conditiile in care tranzactiile cu actiuni derulate pe piata principala a BVB in aceeasi perioada este de 297 milioane de lei (circa 80 milioane de euro).
Valoarea tranzactiilor cu obligatiuni si titluri de stat derulate de la inceputul lunii noiembrie se ridica la 44,45 milioane de lei (aproape 12 milioane de euro), in conditiile in care tranzactiile cu actiuni derulate pe piata principala a BVB in aceeasi perioada este de 297 milioane de lei (circa 80 milioane de euro).
Bursa s-a lovit de pragul de 3.000 de puncte pe BET
Bursa a revenit ieri pe rosu, indicele BET inregistrand o corectie moderata de aproape 1%, fata de nivelul de referinta de marti, coborand din nou sub pragul suport de 3.000 de puncte. Cea mai mare scadere a fost consemnata de indicele societatilor financiare, BET-FI, care a pierdut 1,9%, urmat de scaderea indicelui energetic BET-NG, care a coborat cu 1,6% sub nivelul de referinta.
Scaderea de pe piata locala a fost in ton cu corectiile inregistrate pe pietele externe care inregistrau la ora inchiderii Bursei scaderi in medie de 2%.
"Evolutiile externe raman principalul factor care contribuie la scaderea de pe piata locala si la cresterea volatilitatii in piata. Comparativ cu pietele externe insa, piata locala pare ca se afla intr-o zona de rezistenta, perioada in care scaderile sunt ceva mai temperate. In viitor insa ma astept la o corelare cu pietele de afara, ceea ce inseamna o corectie apreciabila", a declarat Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de brokeraj Intercapital. Companiile petroliere au consemnat ieri corectii de pana la 3,7%, in cazul titlurilor Petrom (SNP), care au coborat la pretul de 0,181 lei/actiune, in vreme ce actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) au pierdut 3,2% fata de nivelul de referinta, atingand un pret pe actiune de 0,0184 lei.
In sectorul utilitatilor, titlurile Transelectrica (TEL) au coborat cu 0,8% sub nivelul de referinta, in timp ce actiunile Transgaz (TGN) au reusit sa inchida in urcare, cu o apreciere de 0,8%.
"Spre deosebire de pietele externe, piata locala nu are adancimea necesara si nu ofera asa-numitele actiuni refugiu, in sectorul utilitatilor, alimentar sau farma. Este o bila mare neagra pentru piata de la Bucuresti acest lucru. Cea mai buna solutie in astfel de momente raman banii lichizi sau titlurile de stat sau depozitele bancare", a adaugat Lupsan.
Societatile financiare de investitii au inregistrat corectii ceva mai temperate, cea mai mare scadere fiind consemnata de titlurile SIF Oltenia (SIF5), care au coborat cu 3,4%, pana la pretul de 0,705 lei/actiune. In topul scaderilor au urmat actiunile SIF Transilvania (SIF3), cu 2,1%, si respectiv actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) si SIF Muntenia (SIF4), fiecare inregistrand o scadere de 1,5%.
Cea mai mica corectie din randul SIF-urilor de ieri au inregistrat-o actiunile SIF Moldova (SIF2), care au pierdut doar 0,8%, atingand un pret de tranzactionare de 0,64 lei/actiune.
"Toata lumea isi va indrepta atentia catre confirmarea sau infirmarea vestilor din piata, o calmare a spiritelor in piata fiind posibila cel mai devreme in primavara", a incheiat Lupsan.
In sectorul financiar titlurile BRD au revenit in scadere, coborand cu 0,6% sub nivelul de referinta de marti. Actiunile bancii s-au tranzactionat ieri la un ultim pret de 8,2 lei/actiune. Titlurile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au pierdut 0,5%, coborand la nivelul de 0,198 lei/actiune.
Pe plan extern, corectiile inregistrate de principalii indici bursieri au fost mai pronuntate, cea mai mare scadere fiind consemnata de indicele francez CAC 40, care a pierdut 2,5%, coborand aproape de pragul suport de 3.000 de puncte.
Indicele german DAX a pierdut in sedinta de ieri 1,9%, in vreme ce indicele britanic FTSE 100 a coborat cu 1,7% sub nivelul de referinta.
Scaderea de pe piata locala a fost in ton cu corectiile inregistrate pe pietele externe care inregistrau la ora inchiderii Bursei scaderi in medie de 2%.
"Evolutiile externe raman principalul factor care contribuie la scaderea de pe piata locala si la cresterea volatilitatii in piata. Comparativ cu pietele externe insa, piata locala pare ca se afla intr-o zona de rezistenta, perioada in care scaderile sunt ceva mai temperate. In viitor insa ma astept la o corelare cu pietele de afara, ceea ce inseamna o corectie apreciabila", a declarat Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de brokeraj Intercapital. Companiile petroliere au consemnat ieri corectii de pana la 3,7%, in cazul titlurilor Petrom (SNP), care au coborat la pretul de 0,181 lei/actiune, in vreme ce actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) au pierdut 3,2% fata de nivelul de referinta, atingand un pret pe actiune de 0,0184 lei.
In sectorul utilitatilor, titlurile Transelectrica (TEL) au coborat cu 0,8% sub nivelul de referinta, in timp ce actiunile Transgaz (TGN) au reusit sa inchida in urcare, cu o apreciere de 0,8%.
"Spre deosebire de pietele externe, piata locala nu are adancimea necesara si nu ofera asa-numitele actiuni refugiu, in sectorul utilitatilor, alimentar sau farma. Este o bila mare neagra pentru piata de la Bucuresti acest lucru. Cea mai buna solutie in astfel de momente raman banii lichizi sau titlurile de stat sau depozitele bancare", a adaugat Lupsan.
Societatile financiare de investitii au inregistrat corectii ceva mai temperate, cea mai mare scadere fiind consemnata de titlurile SIF Oltenia (SIF5), care au coborat cu 3,4%, pana la pretul de 0,705 lei/actiune. In topul scaderilor au urmat actiunile SIF Transilvania (SIF3), cu 2,1%, si respectiv actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1) si SIF Muntenia (SIF4), fiecare inregistrand o scadere de 1,5%.
Cea mai mica corectie din randul SIF-urilor de ieri au inregistrat-o actiunile SIF Moldova (SIF2), care au pierdut doar 0,8%, atingand un pret de tranzactionare de 0,64 lei/actiune.
"Toata lumea isi va indrepta atentia catre confirmarea sau infirmarea vestilor din piata, o calmare a spiritelor in piata fiind posibila cel mai devreme in primavara", a incheiat Lupsan.
In sectorul financiar titlurile BRD au revenit in scadere, coborand cu 0,6% sub nivelul de referinta de marti. Actiunile bancii s-au tranzactionat ieri la un ultim pret de 8,2 lei/actiune. Titlurile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au pierdut 0,5%, coborand la nivelul de 0,198 lei/actiune.
Pe plan extern, corectiile inregistrate de principalii indici bursieri au fost mai pronuntate, cea mai mare scadere fiind consemnata de indicele francez CAC 40, care a pierdut 2,5%, coborand aproape de pragul suport de 3.000 de puncte.
Indicele german DAX a pierdut in sedinta de ieri 1,9%, in vreme ce indicele britanic FTSE 100 a coborat cu 1,7% sub nivelul de referinta.
La ce castiguri au ajuns fondurile care au supravietuit scandalului FNI
Cele patru fonduri mutuale care au supravietuit scandalurilor financiare de la sfarsitul anilor '90 au adus investitorilor randamente cuprinse intre 300% si peste 1.400% pentru ultimii zece ani.
Fondul deschis de investitii Credit Fond (astazi AI Capital Plus) este cel mai performant fond din ultimul deceniu, cu un randament de 1.435% inregistrat in intervalul cuprins intre 31 octombrie 1998 si 31 octombrie 2008, in timp ce fondul Fortuna Classic a castigat in ultimii zece ani aproape 600%. Fondul Mutual Transilvania a inregistrat in acelasi interval o performanta de aproape 470%, iar FCEx (astazi Omnitrust) a marcat o performanta de 300%.
Desi nu se pot lauda cu o istorie de zece ani, fondurile Stabilo, Active Dinamic si Tezaur fac parte la randul lor din categoria celor mai longevive fonduri mutuale, fiind lansate in 1999, cand FNI domina inca piata.
Fondul de obligatiuni Stabilo a adus investitorilor un randament de aproape 760% in intervalul cuprins intre 31 decembrie 1998 si 31 octombrie 2008. Lansate la inceputul anului 1999, fondul de actiuni Active Dinamic si fondul de obligatiuni Tezaur au adus randamente de 132,5%, respectiv 425,7% in ultimii aproape zece ani.
Desi toate cele sapte fonduri au incheiat ultimul deceniu cu randamente pozitive, nu toate au batut insa inflatia sau indicele BET. Rata inflatiei cumulata in intervalul cuprins intre 1 ianuarie 1999 si 31 octombrie 2008 este de circa 480%, potrivit datelor de la BNR, in timp ce indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori Bucuresti, a crescut cu peste 300%, in lei, in intervalul ultimilor zece ani.
Astfel, doar patru fonduri au batut inflatia, in timp ce randamentul indicelui BET a fost depasit de cinci fonduri.
In 1998, existau noua fonduri de investitii care cumulau active nete de 8.500 de miliarde de lei vechi, echivalentul a 850 de milioane de lei noi, de la un total de aproape 110.000 de investitori, potrivit statisticilor UNOPC (acum Asociatia Administratorilor de Fonduri-AAF). Astazi, 63 de fonduri mutuale cumuleaza active nete in valoare de 813 milioane de lei, de la un total de 86.000 de investitori.
In urma cu zece ani, nu exista o clasificare a fondurilor in functie de tipul de plasamente - actiuni, obligatiuni sau monetare, fondurile fiind ordonate alfabetic in statisticile oficiale.
Alpha, Armonia, Ardaf sau Octogon sunt nume de fonduri mutuale care nu mai spun nimic investitorilor de astazi, dar care la sfarsitul anilor '90 au reusit sa atraga investitii de la un total de peste 2.000 de investitori. Aceste patru fonduri au disparut la inceputul anilor 2000, trase in jos de panica si dezechilibrele generate de unele dintre cele mai rasunatoare falimente - cele al Fondului National de Investitii (FNI) si Fondul National de Acumulare (FNA).
Lansate in anii 1994 sau 1995, fondurile AI Capital Plus, Transilvania, Omnitrust, Fortuna Classic au fost singurele fonduri care au rezistat colapsului FNI. Ultimii zece ani nu au fost deloc usori pentru acestea.
Au inceput ca fonduri monetare, cu plasamente in instrumente cu venit fix, pentru ca piata de actiuni nu oferea in 1998 destule alternative, si sunt in prezent fonduri diversificate sau de actiuni cand pe Bursa de Valori se tranzactioneaza aproape 70 de companii, iar pe piata RASDAQ peste 1.700 de companii. Fondurile care s-au deplasat dinspre piata monetara si cea de obligatiuni catre cea de actiuni au suferit insa cel mai mult in ultimul an, cat au inregistrat pierderi substantiale din cauza scaderilor de pe Bursa.
"Fondul Transilvania a investit la inceput in efecte de comert si titluri de stat care detineau o pondere de 70% din activele fondului. Mai investeam de asemenea in depozite bancare si actiuni necotate, pentru ca piata de capital nu era foarte dezvoltata", a spus Ilie Cenan, presedintele societatii Globinvest care administreaza fondul Transilvania.
"Credit Fond, astazi denumit AI Capital Plus, a inceput ca un fond monetar, pentru ca la sfarsitul anilor '90 pe piata exista un paradox: cele mai mari randamente erau oferite de titluri de stat. Astfel ca plasamentele in actiuni nu au depasit pragul de 20% din activele fondului. Pe parcursul anilor insa, si odata cu dezvoltarea pietei de capital, expunerea pe actiuni a crescut pana la pragul de pana la maxim 66% din active cat este caracteristic unui fond diversificat", a spus Eugen Voicu, presedintele societatii Aviva Investors care administreaza fondul Capital Plus.
Fondurile investeau si in obligatiuni guvernamentale pe termen scurt.
Astazi Omnitrust (fost FCEx) se vinde ca fond de actiuni, dupa mai bine de trei ani in care a fost inclus in categoria de fonduri cu plasamente diversificate. In 2005, Omnitrust a fost "reconfigurat" pentru prima oara din fond de obligatiuni in fond diversificat.
Fortuna Classic reuneste in prezent cel mai consistent portofoliu de investitori: aproape 23.000 de clienti dupa statisticile AAF realizate la sfarsitul lunii octombrie. In 1998, dupa aproape trei ani de functionare, fondul Fortuna Classic numara peste 24.100 de investitori, fiind atunci al doilea cel mai mare fond dupa FNI care reunea 70.000 de investitori.
La fondul AI Capital Plus investesc in prezent peste 8.700 de investitori, mai putin cu 2.000 fata de anul 1998.
"Mai mult din jumatate din investitorii in fondul Capital Plus sunt si investitorii initiali ai fondului", spune Voicu Aviva Investors.
"Investitorii de la inceput au ramas aproape toti in fondul Transilvania", explica Cenan de la Globinvest. La fondul Transilvania investesc in prezent aproape 900 de persoane, mai mult cu peste 500 de investitori fata de acum zece ani.
Privind retrospectiv, administratorii fondurilor Capital Plus si Transilvania, care sunt si cei mai longevivi administratori din piata, spun ca cele mai dificile momente prin care au trecut in ultimul deceniu sunt scandalurile financiare ale Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA), FNI, FNA, si actuala criza financiara.
Fondul deschis de investitii Credit Fond (astazi AI Capital Plus) este cel mai performant fond din ultimul deceniu, cu un randament de 1.435% inregistrat in intervalul cuprins intre 31 octombrie 1998 si 31 octombrie 2008, in timp ce fondul Fortuna Classic a castigat in ultimii zece ani aproape 600%. Fondul Mutual Transilvania a inregistrat in acelasi interval o performanta de aproape 470%, iar FCEx (astazi Omnitrust) a marcat o performanta de 300%.
Desi nu se pot lauda cu o istorie de zece ani, fondurile Stabilo, Active Dinamic si Tezaur fac parte la randul lor din categoria celor mai longevive fonduri mutuale, fiind lansate in 1999, cand FNI domina inca piata.
Fondul de obligatiuni Stabilo a adus investitorilor un randament de aproape 760% in intervalul cuprins intre 31 decembrie 1998 si 31 octombrie 2008. Lansate la inceputul anului 1999, fondul de actiuni Active Dinamic si fondul de obligatiuni Tezaur au adus randamente de 132,5%, respectiv 425,7% in ultimii aproape zece ani.
Desi toate cele sapte fonduri au incheiat ultimul deceniu cu randamente pozitive, nu toate au batut insa inflatia sau indicele BET. Rata inflatiei cumulata in intervalul cuprins intre 1 ianuarie 1999 si 31 octombrie 2008 este de circa 480%, potrivit datelor de la BNR, in timp ce indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori Bucuresti, a crescut cu peste 300%, in lei, in intervalul ultimilor zece ani.
Astfel, doar patru fonduri au batut inflatia, in timp ce randamentul indicelui BET a fost depasit de cinci fonduri.
In 1998, existau noua fonduri de investitii care cumulau active nete de 8.500 de miliarde de lei vechi, echivalentul a 850 de milioane de lei noi, de la un total de aproape 110.000 de investitori, potrivit statisticilor UNOPC (acum Asociatia Administratorilor de Fonduri-AAF). Astazi, 63 de fonduri mutuale cumuleaza active nete in valoare de 813 milioane de lei, de la un total de 86.000 de investitori.
In urma cu zece ani, nu exista o clasificare a fondurilor in functie de tipul de plasamente - actiuni, obligatiuni sau monetare, fondurile fiind ordonate alfabetic in statisticile oficiale.
Alpha, Armonia, Ardaf sau Octogon sunt nume de fonduri mutuale care nu mai spun nimic investitorilor de astazi, dar care la sfarsitul anilor '90 au reusit sa atraga investitii de la un total de peste 2.000 de investitori. Aceste patru fonduri au disparut la inceputul anilor 2000, trase in jos de panica si dezechilibrele generate de unele dintre cele mai rasunatoare falimente - cele al Fondului National de Investitii (FNI) si Fondul National de Acumulare (FNA).
Lansate in anii 1994 sau 1995, fondurile AI Capital Plus, Transilvania, Omnitrust, Fortuna Classic au fost singurele fonduri care au rezistat colapsului FNI. Ultimii zece ani nu au fost deloc usori pentru acestea.
Au inceput ca fonduri monetare, cu plasamente in instrumente cu venit fix, pentru ca piata de actiuni nu oferea in 1998 destule alternative, si sunt in prezent fonduri diversificate sau de actiuni cand pe Bursa de Valori se tranzactioneaza aproape 70 de companii, iar pe piata RASDAQ peste 1.700 de companii. Fondurile care s-au deplasat dinspre piata monetara si cea de obligatiuni catre cea de actiuni au suferit insa cel mai mult in ultimul an, cat au inregistrat pierderi substantiale din cauza scaderilor de pe Bursa.
"Fondul Transilvania a investit la inceput in efecte de comert si titluri de stat care detineau o pondere de 70% din activele fondului. Mai investeam de asemenea in depozite bancare si actiuni necotate, pentru ca piata de capital nu era foarte dezvoltata", a spus Ilie Cenan, presedintele societatii Globinvest care administreaza fondul Transilvania.
"Credit Fond, astazi denumit AI Capital Plus, a inceput ca un fond monetar, pentru ca la sfarsitul anilor '90 pe piata exista un paradox: cele mai mari randamente erau oferite de titluri de stat. Astfel ca plasamentele in actiuni nu au depasit pragul de 20% din activele fondului. Pe parcursul anilor insa, si odata cu dezvoltarea pietei de capital, expunerea pe actiuni a crescut pana la pragul de pana la maxim 66% din active cat este caracteristic unui fond diversificat", a spus Eugen Voicu, presedintele societatii Aviva Investors care administreaza fondul Capital Plus.
Fondurile investeau si in obligatiuni guvernamentale pe termen scurt.
Astazi Omnitrust (fost FCEx) se vinde ca fond de actiuni, dupa mai bine de trei ani in care a fost inclus in categoria de fonduri cu plasamente diversificate. In 2005, Omnitrust a fost "reconfigurat" pentru prima oara din fond de obligatiuni in fond diversificat.
Fortuna Classic reuneste in prezent cel mai consistent portofoliu de investitori: aproape 23.000 de clienti dupa statisticile AAF realizate la sfarsitul lunii octombrie. In 1998, dupa aproape trei ani de functionare, fondul Fortuna Classic numara peste 24.100 de investitori, fiind atunci al doilea cel mai mare fond dupa FNI care reunea 70.000 de investitori.
La fondul AI Capital Plus investesc in prezent peste 8.700 de investitori, mai putin cu 2.000 fata de anul 1998.
"Mai mult din jumatate din investitorii in fondul Capital Plus sunt si investitorii initiali ai fondului", spune Voicu Aviva Investors.
"Investitorii de la inceput au ramas aproape toti in fondul Transilvania", explica Cenan de la Globinvest. La fondul Transilvania investesc in prezent aproape 900 de persoane, mai mult cu peste 500 de investitori fata de acum zece ani.
Privind retrospectiv, administratorii fondurilor Capital Plus si Transilvania, care sunt si cei mai longevivi administratori din piata, spun ca cele mai dificile momente prin care au trecut in ultimul deceniu sunt scandalurile financiare ale Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA), FNI, FNA, si actuala criza financiara.
Pentru prima data in istorie, Bursa ar putea fi deschisa intre Craciun si Anul Nou
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) ofera brokerilor posibilitatea sa aleaga intre doua variante ale programului de tranzactionare in perioada sarbatorilor de iarna, iar acestia trebuie sa isi anunte decizia pana pe 3 decembrie. Prima varianta prevede ca ultima zi de tranzactionare din acest an sa fie 30 decembrie, iar in zilele de 24, 25, 26 si 31 decembrie piata sa fie inchisa. In acest caz, ar fi pentru prima data de la deschiderea Bursei de Valori in 1995 cand s-ar tranzactiona intre Craciun si Anul Nou. Anul trecut, ultima zi de tranzactionare a fost 21 decembrie, iar in 2006 tranzactiile la Bursa s-au inchis pe 19 decembrie. A doua optiune prevede ca ultima zi de tranzactionare sa fie 23 decembrie, iar in zilele de 24, 25, 26, 29, 30 si 31 decembrie sa nu se realizeze transferuri. Zilele de 1 si 2 ianuarie sunt libere, intrucat sunt considerate sarbatori legale. Pe bursele de la Sofia, Praga, Viena, Madrid , Oslo si pe Deutsche Borse si OMX nu se vor efectua tranzactii in zilele de 24, 25, 26 si 31 decembrie. La Budapesta, Varsovia si in Cipru pietele vor fi inchise pe 24, 25 si 26 decembrie.
Magazinul Cocor inaugureaza luni fatada media in care a investit 4 mil. Euro
Compania Cocor Bucuresti (COCR) lanseaza luni, 1 decembrie, Cocor Channel, cea mai mare fatada media din Romania si din Europa Continentala, potrivit reprezentantilor companiei. Sistemul administrat de Cocor Channel este format din 13 ecrane LED High Definition, in suprafata totala de 565 de metri patrati. Investitia totala a companiei in fatada media, care include fatada de sticla a magazinului Cocor, se ridica la 4 mil. euro, potrivit reprezentantilor companiei, reprezentand circa 14% din investitia totala in modernizarea centrului comercial Cocor Luxury Store, estimata la 28,9 mil. euro. Cocor Channel va emite zilnic 12 ore, jumatate din spatiul de difuzare fiind alocat promovarii brandurilor care vor avea spatii inchiriate in magazin, stirilor cu caracter informativ si altor campanii, iar cealalta jumatate este destinata publicitatii. In urma unei licitatii organizate de Cocor, firma de servicii media Velvet Media, controlata de un fond de investitii irlandez, a castigat contractul pentru vanzarea a 50% din spatiul publicitar al Cocor Channel, garantand vanzari nete de 1,2 mil. euro pe an. Potrivit conducerii Cocor, contractul nu s-a semnat din cauza ca Velvet Media nu a depus garantia ceruta de Cocor.
Teraplast rascumpara actiuni pentru manageri
Producatorul de profiluri si tevi din PVC Teraplast Bistrita (TRP) intentioneaza sa rascumpere actiunile proprii, reprezentand circa 1,51% din capitalul social, titlurile urmand sa fie revandute directorilor executivi ai companiei, potrivit unei raportari transmise Bursei. Actionarii Teraplast vor dicuta propunerea conducerii in cadrul AGA din 11 decembrie. Operatiunea de rascumparare a titlurilor ar urma sa se deruleze intr-un interval de 18 luni dupa publicarea hotararii in Monitorul Oficial, pretul maxim de rascumparare fiind de 0,89 lei/actiune, iar pretul minim ar urma sa fie cel din momentul tranzactiei. La pretul de ieri, de 0,4 lei/actiune, compania ar trebui sa aloce circa 1,8 mil. lei (0,47 mil. euro) pentru rascumpararea actiunilor. Titlurile achizitionate vor fi vandute la pretul la care au fost cumparate, catre directorii executivi ai societatii, in termen de maximum 12 luni de la data achizitiei. In cazul in care directorii executivi nu vor opta pentru achizitionarea titlurilor, Consiliul de Administratie poate decide sa vanda titlurile la pretul de pe BVB.
Prime Asset Management vrea deductibilitate si pentru investitiile in fonduri mutuale
Societatea de administrare a investitiilor Prime Asset Management a trimis la Ministerul Economiei si Finantelor un proiect privind deductibilitatea plasamentelor in fonduri de investitii, plafonul stabilit fiind 500 de euro.
Dupa modelul fondurilor de pensii facultative, unde plafonul de deductibilitate a fost majorat in octombrie de la 200 euro la 400 de euro, reprezentantii Prime AM sustin ca trebuie modificat Codul fiscal in sensul extinderii deductibilitatii la plasamentele in fondurilor de investitii.
Astfel, proiectul propune ca cheltuielile efectuate in numele unui angajat la fondurile de investitii, prin achizitionarea de titluri de participare (cheltuieli care reprezinta primele acordate) sa fie deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 500 de euro intr-un an fiscal pentru fiecare angajat. Conditia acestei deductibilitati este ca fondurile de investitii sa investeasca pe piata locala cel putin 80% din structura activelor detinute, potrivit proiectului.
"Am depus documentatia la Ministerul Finantelor in aceasta vara si asteptam in continuare un raspuns. Proiectul are in vedere acordarea unui stimulent fiscal angajatorilor care acorda prime angajatilor sub forma de achizitii de unitati de fond", a spus Cosmin Brendea, presedintele societatii Prime AM, care administreaza doua fonduri mutuale cu active nete totale de 1,7 mil. lei.
Potrivit lui Brendea, principalele avantaje pentru angajator constau in micsorarea bazei de calcul a profitului impozabil si, implicit, a valorii impozitului datorat statului de catre angajator.
"Publicul este invatat sa economiseasca printr-un stimulent fiscal. Pentru intreaga industrie a fondurilor de investitii, deductibilitatea plasamentelor in fonduri de investitii ar putea duce la dinamizarea vanzarilor, aproape inexistente in aceasta conjunctura de panica generalizata a investitorilor", a continuat el.
Industria locala a fondurilor de investitii numara in prezent 63 de fonduri, cu un total al activelor nete de 891 mil. lei de la un total de peste 176.000 de investitori. Raportat la volumul activelor nete, fondurile romanesti de investitii sunt pe penultimul loc in Europa, dupa Bulgaria, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) pe trimestrul al treilea.
Desi pe ultimele locuri in Europa, fondurile locale de investitii au rezistat mult mai bine crizei financiare decat omoloagele europene. Singurele industrii europene care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete sunt cele din Romania (30 mil. euro), Liechtenstein (326 mil. euro) si Elvetia (1,8 mld. euro).
In contextul actualei crize financiare internationale, Ministerul Economiei si Finantelor a luat in luna octombrie o serie de masuri fiscale menite sa sprijine investitorii si piata locala de capital. Una dintre aceste masuri face referire la investitiile in fondurile de investitii: castigurile ce vor fi inregistrate in anul 2009, aferente plasamentelor in fondurile de investitii realizate de catre persoanele fizice indiferent de data achizitiei, vor fi scutite de impozit.
"In situatia actuala trebuie gandite masuri structurale specifice pentru fiecare ramura a industriei financiare. Inainte de toate trebuie realizat un program coerent de stimulare a economisirii, atat in sistemul bancar, cat si in alte ramuri ale industriei financiare, cum este industria de asset-management", a conchis Brendea.
Dupa modelul fondurilor de pensii facultative, unde plafonul de deductibilitate a fost majorat in octombrie de la 200 euro la 400 de euro, reprezentantii Prime AM sustin ca trebuie modificat Codul fiscal in sensul extinderii deductibilitatii la plasamentele in fondurilor de investitii.
Astfel, proiectul propune ca cheltuielile efectuate in numele unui angajat la fondurile de investitii, prin achizitionarea de titluri de participare (cheltuieli care reprezinta primele acordate) sa fie deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 500 de euro intr-un an fiscal pentru fiecare angajat. Conditia acestei deductibilitati este ca fondurile de investitii sa investeasca pe piata locala cel putin 80% din structura activelor detinute, potrivit proiectului.
"Am depus documentatia la Ministerul Finantelor in aceasta vara si asteptam in continuare un raspuns. Proiectul are in vedere acordarea unui stimulent fiscal angajatorilor care acorda prime angajatilor sub forma de achizitii de unitati de fond", a spus Cosmin Brendea, presedintele societatii Prime AM, care administreaza doua fonduri mutuale cu active nete totale de 1,7 mil. lei.
Potrivit lui Brendea, principalele avantaje pentru angajator constau in micsorarea bazei de calcul a profitului impozabil si, implicit, a valorii impozitului datorat statului de catre angajator.
"Publicul este invatat sa economiseasca printr-un stimulent fiscal. Pentru intreaga industrie a fondurilor de investitii, deductibilitatea plasamentelor in fonduri de investitii ar putea duce la dinamizarea vanzarilor, aproape inexistente in aceasta conjunctura de panica generalizata a investitorilor", a continuat el.
Industria locala a fondurilor de investitii numara in prezent 63 de fonduri, cu un total al activelor nete de 891 mil. lei de la un total de peste 176.000 de investitori. Raportat la volumul activelor nete, fondurile romanesti de investitii sunt pe penultimul loc in Europa, dupa Bulgaria, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) pe trimestrul al treilea.
Desi pe ultimele locuri in Europa, fondurile locale de investitii au rezistat mult mai bine crizei financiare decat omoloagele europene. Singurele industrii europene care au incheiat trimestrul al treilea cu intrari nete sunt cele din Romania (30 mil. euro), Liechtenstein (326 mil. euro) si Elvetia (1,8 mld. euro).
In contextul actualei crize financiare internationale, Ministerul Economiei si Finantelor a luat in luna octombrie o serie de masuri fiscale menite sa sprijine investitorii si piata locala de capital. Una dintre aceste masuri face referire la investitiile in fondurile de investitii: castigurile ce vor fi inregistrate in anul 2009, aferente plasamentelor in fondurile de investitii realizate de catre persoanele fizice indiferent de data achizitiei, vor fi scutite de impozit.
"In situatia actuala trebuie gandite masuri structurale specifice pentru fiecare ramura a industriei financiare. Inainte de toate trebuie realizat un program coerent de stimulare a economisirii, atat in sistemul bancar, cat si in alte ramuri ale industriei financiare, cum este industria de asset-management", a conchis Brendea.
Ghergus, Confident: Suntem inca in cautarea echilibrului
Bursa de la Bucuresti a inchis ieri pe minus, in ciuda faptului ca a inceput ziua cu cresteri importante, de peste 3%.
Indicele BET, principalul indice din piata care reda evolutia celor mai lichide 10 companii din piata, a pierdut 0,01%, coborand cu putin sub pragul suport de 3.000 de puncte. Indicele compozit al pietei, BET-C, a inregistrat o scadere ceva mai mare, coborand cu 0,7% sub nivelul de referinta.
"Nu ma astept sa scada volatilitatea din piata prea curand, aceasta stare devenind normalitatea pentru ultima perioada. Bursa de la Bucuresti reactioneaza mai puternic la acest fenomen din cauza lipsei de lichiditate si a investitorilor mari. Suntem inca in cautare de echilibru", a apreciat Nicolae Ghergus, directorul general al societatii de brokeraj Confident Invest.
Titlurile Petrom (SNP) au reusit sa inchida sedinta de ieri in urcare cu 1,7%, atingand un pret de tranzactionare de 0,184 lei/actiune, spre deosebire de actiunile celei de-a doua companii petroliere listata, Rompetrol Rafinare (RRC), actiunile companiei pierzand in sedinta de ieri 1,6%, coborand astfel la pretul de 0,0181 lei/ actiune.
In sectorul utilitatilor, titlurile companiei transportatoare de energie electrica Transelectrica (TEL) au inchis sedinta in stationare, la nivelul de 12,6 lei/actiune, in vreme ce actiunile companiei de transport de gaze naturale, Transgaz Medias (TGN), au coborat cu 1,9%, pana la pretul de tranzactionare de 131,5 lei/actiune.
Evolutiile volatile ale companiilor din sectorul energetic n-au reusit sa aduca indicele de profil pe plus, BET-NG, coborand in sedinta de ieri cu 0,6%.
Societatile financiare de investitii, au inregistrat corectii ceva mai temperate, cea mai mare scadere fiind consemnata de titlurile SIF Banat-Crisana (SIF1), care au pierdut 1,5% fata de nivelul de referinta, atingand un pret de tranzactionare de 0,655 lei/actiune.
Actiunile SIF Moldova (SIF2) au reusit sa inchida sedinta de ieri in urcare cu 0,8% peste nivelul de referinta, in timp ce restul SIF-urilor au consemnat corectii de pana la 0,8%, in cazul actiunilor SIF Muntenia (SIF4).
Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au fost printre cele mai tranzactionate titluri din randul societatilor financiare, fiind tranzactionate 1,4 mil. de actiuni. Actiunile SIF5 au pierdut ieri 0,7%, coborand la pretul de tranzactionare de 0,7 lei/actiune. "Daca PER-urile se redreseaza in jurul valorii de 5-10, abia atunci putem vorbi de un echilibru pe piata locala. Cred ca treptat Bursa va ajunge sa redea cu adevarat valoarea companiilor listate, pretul pe actiuni fiind relevant in acest sens", a adaugat Ghergus.
In sectorul financiar, actiunile BRD au reusit sa inchida sedinta de ieri in urcare cu 0,6%, atingand un pret de 8,25 lei/actiune, pe cand actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au inchis la acelasi nivel de referinta de 0,198 lei/actiune, atins in sedinta precedenta.
La categoria international, actiunile bancii austriece Erste Bank s-au apreciat cu 4,2%, pana la pretul de 65 lei/actiune.
Bursele externe au reusit ieri sa inchida in urcare, consemnand aprecieri considerabile de pana la 1,9% in cazul indicelui german DAX.
Indicele britanic FTSE 100 s-a apreciat cu 1,5%, in vreme ce indicatorul bursier francez CAC 40 a urcat cu 1,7%. "In momentul in care se va termina criza din America, cu toate ca Romania nu are expunere prea mare pe piata americana, abia atunci ne putem astepta la o reluare a cresterilor pe piata locala", a incheiat Ghergus.
Indicele BET, principalul indice din piata care reda evolutia celor mai lichide 10 companii din piata, a pierdut 0,01%, coborand cu putin sub pragul suport de 3.000 de puncte. Indicele compozit al pietei, BET-C, a inregistrat o scadere ceva mai mare, coborand cu 0,7% sub nivelul de referinta.
"Nu ma astept sa scada volatilitatea din piata prea curand, aceasta stare devenind normalitatea pentru ultima perioada. Bursa de la Bucuresti reactioneaza mai puternic la acest fenomen din cauza lipsei de lichiditate si a investitorilor mari. Suntem inca in cautare de echilibru", a apreciat Nicolae Ghergus, directorul general al societatii de brokeraj Confident Invest.
Titlurile Petrom (SNP) au reusit sa inchida sedinta de ieri in urcare cu 1,7%, atingand un pret de tranzactionare de 0,184 lei/actiune, spre deosebire de actiunile celei de-a doua companii petroliere listata, Rompetrol Rafinare (RRC), actiunile companiei pierzand in sedinta de ieri 1,6%, coborand astfel la pretul de 0,0181 lei/ actiune.
In sectorul utilitatilor, titlurile companiei transportatoare de energie electrica Transelectrica (TEL) au inchis sedinta in stationare, la nivelul de 12,6 lei/actiune, in vreme ce actiunile companiei de transport de gaze naturale, Transgaz Medias (TGN), au coborat cu 1,9%, pana la pretul de tranzactionare de 131,5 lei/actiune.
Evolutiile volatile ale companiilor din sectorul energetic n-au reusit sa aduca indicele de profil pe plus, BET-NG, coborand in sedinta de ieri cu 0,6%.
Societatile financiare de investitii, au inregistrat corectii ceva mai temperate, cea mai mare scadere fiind consemnata de titlurile SIF Banat-Crisana (SIF1), care au pierdut 1,5% fata de nivelul de referinta, atingand un pret de tranzactionare de 0,655 lei/actiune.
Actiunile SIF Moldova (SIF2) au reusit sa inchida sedinta de ieri in urcare cu 0,8% peste nivelul de referinta, in timp ce restul SIF-urilor au consemnat corectii de pana la 0,8%, in cazul actiunilor SIF Muntenia (SIF4).
Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au fost printre cele mai tranzactionate titluri din randul societatilor financiare, fiind tranzactionate 1,4 mil. de actiuni. Actiunile SIF5 au pierdut ieri 0,7%, coborand la pretul de tranzactionare de 0,7 lei/actiune. "Daca PER-urile se redreseaza in jurul valorii de 5-10, abia atunci putem vorbi de un echilibru pe piata locala. Cred ca treptat Bursa va ajunge sa redea cu adevarat valoarea companiilor listate, pretul pe actiuni fiind relevant in acest sens", a adaugat Ghergus.
In sectorul financiar, actiunile BRD au reusit sa inchida sedinta de ieri in urcare cu 0,6%, atingand un pret de 8,25 lei/actiune, pe cand actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au inchis la acelasi nivel de referinta de 0,198 lei/actiune, atins in sedinta precedenta.
La categoria international, actiunile bancii austriece Erste Bank s-au apreciat cu 4,2%, pana la pretul de 65 lei/actiune.
Bursele externe au reusit ieri sa inchida in urcare, consemnand aprecieri considerabile de pana la 1,9% in cazul indicelui german DAX.
Indicele britanic FTSE 100 s-a apreciat cu 1,5%, in vreme ce indicatorul bursier francez CAC 40 a urcat cu 1,7%. "In momentul in care se va termina criza din America, cu toate ca Romania nu are expunere prea mare pe piata americana, abia atunci ne putem astepta la o reluare a cresterilor pe piata locala", a incheiat Ghergus.
Azomures trimite jumatate din salariati in somaj tehnic
Actiunile combinatului chimic s-au prabusit ieri cu 15% dupa anunt.
Combinatul chimic Azomures (AZO) va trimite in somaj tehnic inca aproximativ 1.000 de angajati, din cauza lipsei de comenzi, dupa ce in urma cu doua saptamani altor 250 de angajati le-a fost suspendat temporar contractul de munca.
Aproximativ o mie de muncitori ai Azomures, reprezentand jumatate din numarul total al angajatilor, vor intra de luni in somaj tehnic, potrivit unor surse din conducerea unitatii, citate de Mediafax. Potrivit acestora, perioada de somaj tehnic va fi cuprinsa intre 1 decembrie - 12 ianuarie 2009. Compania are circa 2.500 de salariati.
"Din pacate nu putem oferi deocamdata mai multe detalii despre aceasta decizie datorita statutului de societate listata la Bursa. Am vorbit cu sindicatele si in decursul zilei de astazi speram sa inaintam un comunicat oficial catre Bursa de Valori", spune Angela Podina, directorul administrativ al Azomures.
"Decizia de a trimite in somaj tehnic o parte a angajatilor vine ca urmare a pretului produselor chimice, care este destul de scazut, precum si a lipsei de cerere. In plus, nu putem sa livram la preturi inferioare costurilor de productie. Avem surplus de stocuri si nu este normal sa continuam productia in momentul de fata", spune Podina.
Directorul administrativ specifica faptul ca Azomures nu doreste sa faca disponibilizari si ca nu a realizat niciun proiect in acest sens, somajul tehnic fiind cea mai buna solutie. Pe perioada de somaj tehnic, salariatii vor primi 75% din salariu, potrivit contractului colectiv de munca.
"Nu vrem sa facem disponibilizari. In momentul de fata se simte o lipsa puternica a personalului calificat, iar somajul tehnic ne poate garanta faptul ca angajatul va reveni la locul de munca in termen de 24 de ore de la cerere", spune Podina. Societatea a mai trimis in somaj tehnic circa 250 de angajati in urma cu doua saptamani, ca urmare a efectelor crizei internationale care au dus la scaderea cererii de ingrasaminte chimice, precum si a preturilor pe piata interna si externa. Azomures a oprit astfel instalatia de amoniac IV si sectia de ingrasaminte complexe NPK.
Potrivit unei raportari emise de societate la momentul respectiv, pe perioada suspendarii contractelor individuale de munca salariatii vor ramane la dispozitia societatii, astfel incat, in cazul in care conditiile economico-financiare si de piata se imbunatatesc, activitatea societatii sa poata fi reluata in cel mai scurt timp.
"La inceputul activitatii combinatului cea mai mare parte a productiei era destinata cererii interne, dar intre timp lucrurile s-au schimbat. In momentul de fata circa 60% din productie merge spre export, insa am intrerupt intotdeauna contractele de export in momentul in care a existat cerere in tara", spune Podina.
Azomures a realizat in primele noua luni ale anului un profit net record de 196 mil. lei (53,9 mil. euro), fata de pierderi de 7,5 mil. lei in perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a crescut in aceeasi perioada cu 80%, la 963 mil. lei (264,6 mil. euro), in conditiile in care pretul ingrasamintelor chimice pe pietele externe a atins niveluri record in acest an, scumpindu-se chiar de 3-4 ori fata de anul trecut.
Titlurile Azomures au pierdut ieri aproape 15% pe Bursa, dupa aparitia stirii, scazand de la un pret de 0,224 lei/actiune la 0,191 lei/actiune. La acest nivel, capitalizarea societatii se ridica la 26,3 mil. euro (100,5 mil. lei).
Lipsa cererii si scaderea preturilor produselor chimice au afectat in ultimele luni mai mute societati din sectorul chimic. Astfel, Amonil (AMO) a oprit in luna septembrie instalatiile de productie a ingrasamintelor chimice pentru remedierea unor probleme tehnice, specificand faptul ca va reveni cu un comunicat atunci cand acestea vor fi redeschise. Din acel moment, insa, societatea nu a oferit nicio declaratie in acest sens. La Oltchim Ramnicu Valcea (OLT) conducerea a decis reducerea cu 20% pana la 40% a activitatii combinatului, din cauza reducerii cu mai mult de jumatate a cererii de produse petrochimice, atat pe piata interna, cat si pe cea externa. De asemenea, conducerea combinatului a anuntat ca va disponibiliza circa 500 de oameni, majoritatea pensionari si cei care se apropie de pensionare, dintr-un numar total de 4.800 de salariati.
Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a Rompetrol Rafinare (RRC), a declarat de curand ca isi va reduce in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 cu aproximativ 55% productia de polimeri, ca efect al crizei financiare internationale. Masura va avea ca efect trimiterea in somaj tehnic a circa 24% din angajati, dintr-un numar de circa 450 de salariati.
Combinatul chimic Azomures (AZO) va trimite in somaj tehnic inca aproximativ 1.000 de angajati, din cauza lipsei de comenzi, dupa ce in urma cu doua saptamani altor 250 de angajati le-a fost suspendat temporar contractul de munca.
Aproximativ o mie de muncitori ai Azomures, reprezentand jumatate din numarul total al angajatilor, vor intra de luni in somaj tehnic, potrivit unor surse din conducerea unitatii, citate de Mediafax. Potrivit acestora, perioada de somaj tehnic va fi cuprinsa intre 1 decembrie - 12 ianuarie 2009. Compania are circa 2.500 de salariati.
"Din pacate nu putem oferi deocamdata mai multe detalii despre aceasta decizie datorita statutului de societate listata la Bursa. Am vorbit cu sindicatele si in decursul zilei de astazi speram sa inaintam un comunicat oficial catre Bursa de Valori", spune Angela Podina, directorul administrativ al Azomures.
"Decizia de a trimite in somaj tehnic o parte a angajatilor vine ca urmare a pretului produselor chimice, care este destul de scazut, precum si a lipsei de cerere. In plus, nu putem sa livram la preturi inferioare costurilor de productie. Avem surplus de stocuri si nu este normal sa continuam productia in momentul de fata", spune Podina.
Directorul administrativ specifica faptul ca Azomures nu doreste sa faca disponibilizari si ca nu a realizat niciun proiect in acest sens, somajul tehnic fiind cea mai buna solutie. Pe perioada de somaj tehnic, salariatii vor primi 75% din salariu, potrivit contractului colectiv de munca.
"Nu vrem sa facem disponibilizari. In momentul de fata se simte o lipsa puternica a personalului calificat, iar somajul tehnic ne poate garanta faptul ca angajatul va reveni la locul de munca in termen de 24 de ore de la cerere", spune Podina. Societatea a mai trimis in somaj tehnic circa 250 de angajati in urma cu doua saptamani, ca urmare a efectelor crizei internationale care au dus la scaderea cererii de ingrasaminte chimice, precum si a preturilor pe piata interna si externa. Azomures a oprit astfel instalatia de amoniac IV si sectia de ingrasaminte complexe NPK.
Potrivit unei raportari emise de societate la momentul respectiv, pe perioada suspendarii contractelor individuale de munca salariatii vor ramane la dispozitia societatii, astfel incat, in cazul in care conditiile economico-financiare si de piata se imbunatatesc, activitatea societatii sa poata fi reluata in cel mai scurt timp.
"La inceputul activitatii combinatului cea mai mare parte a productiei era destinata cererii interne, dar intre timp lucrurile s-au schimbat. In momentul de fata circa 60% din productie merge spre export, insa am intrerupt intotdeauna contractele de export in momentul in care a existat cerere in tara", spune Podina.
Azomures a realizat in primele noua luni ale anului un profit net record de 196 mil. lei (53,9 mil. euro), fata de pierderi de 7,5 mil. lei in perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a crescut in aceeasi perioada cu 80%, la 963 mil. lei (264,6 mil. euro), in conditiile in care pretul ingrasamintelor chimice pe pietele externe a atins niveluri record in acest an, scumpindu-se chiar de 3-4 ori fata de anul trecut.
Titlurile Azomures au pierdut ieri aproape 15% pe Bursa, dupa aparitia stirii, scazand de la un pret de 0,224 lei/actiune la 0,191 lei/actiune. La acest nivel, capitalizarea societatii se ridica la 26,3 mil. euro (100,5 mil. lei).
Lipsa cererii si scaderea preturilor produselor chimice au afectat in ultimele luni mai mute societati din sectorul chimic. Astfel, Amonil (AMO) a oprit in luna septembrie instalatiile de productie a ingrasamintelor chimice pentru remedierea unor probleme tehnice, specificand faptul ca va reveni cu un comunicat atunci cand acestea vor fi redeschise. Din acel moment, insa, societatea nu a oferit nicio declaratie in acest sens. La Oltchim Ramnicu Valcea (OLT) conducerea a decis reducerea cu 20% pana la 40% a activitatii combinatului, din cauza reducerii cu mai mult de jumatate a cererii de produse petrochimice, atat pe piata interna, cat si pe cea externa. De asemenea, conducerea combinatului a anuntat ca va disponibiliza circa 500 de oameni, majoritatea pensionari si cei care se apropie de pensionare, dintr-un numar total de 4.800 de salariati.
Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a Rompetrol Rafinare (RRC), a declarat de curand ca isi va reduce in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 cu aproximativ 55% productia de polimeri, ca efect al crizei financiare internationale. Masura va avea ca efect trimiterea in somaj tehnic a circa 24% din angajati, dintr-un numar de circa 450 de salariati.
duminică, 23 noiembrie 2008
367 de cereri pentru comunicatii
Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a inregistrat pana marti, 7 ianuarie 2003, 367 de notificari privind intentia de a furniza retele si servicii de comunicatii electronice. Un numar de 235 de companii au depus notificari pana la data de 26 decembrie 2002.
Vladimir, George si criza irakiana
Relatiile cu Statele Unite raman o prioritate pentru seful Kremlinului incat, pentru a le conserva el este pregatit sa-si inmulteasca concesiile, mai ales in privinta crizei irakiene.
Cum sa fii prietenul lui George W. Bush fara sa fii egalul sau? Vladimir Putin intelege bi
Cum sa fii prietenul lui George W. Bush fara sa fii egalul sau? Vladimir Putin intelege bi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
