Ce stie comunitatea, nu stie Barbatul

Instantaneu de la o sedinta din 20 decembrie 2006 a CSAT de la sfarsitul anului trecut: desi au stat fata in fata cateva ore, Medar nu a apucat sa-i spuna lui Tariceanu despre arestarea celor doi. Sau i-a spus?

In ecuatia informarilor si dezinformarilor despre cazul celor doi romåni arestati in Irak intra astazi o noua institutie. Este vorba de Comunitatea Nationala de Informatii. Din informatiile noastre, la Sergiu Medar, consilier prezidential pe probleme de securitate nationala si presedinte al Consiliului Operativ al CNI, a ajuns raportul SIE din care rezulta ca Nelu Ilie si Adrian Gåncean nu lucreaza pentru nici un serviciu secret romånesc si nu au legaturi cu servicii secrete ale unor puteri ostile

Verificarile au fost declansate dupa 7 noiembrie, cånd ambasadele noastre din Kuweit si Irak au aflat de arestarea facuta pe 31 octombrie. Raportul a fost inaintat lui Sergiu Medar, care conduce un organism
din cadrul CNI din care face parte si consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate, istoricul Stejarel Olaru. Din datele noastre, Medar nu a informat pe nimeni din cadrul CNI, multumindu-se sa-i comunice sefului sau, presedintele, ca arestarea celor doi este o problema consulara

Comunitatea Nationala de Informatii a fost infiintata pentru a facilita comunicarea intre institutiile care au legatura cu securitatea nationala. Din acest microorganism nascut in umbra CSAT fac parte, pe långa consilierul premierului Calin Popescu-Tariceanu, si patru ministri ai Guvernului. Din pacate, acest prim caz in care se vorbeste de CNI nu pare sa dovedeasca faptul ca se inlesneste comunicarea intre institutii, ci doar aceea intre servicii si presedinte, care de altfel a fost un sustinator fervent al infiintarii CNI


Daca drama muncitorilor Ilie Nelu si Adrian Gancean pare a fi in mare parte lamurita si de acum discutam doar de amanunte de culoare legate de perioada lor de detentie, o pista in continuare interesanta de urmarit ramane fluxul informatiilor despre arestarea celor doi in Irak pentru ca, atunci cand vom intelege perfect cum au circulat informatiile si pe unde, vom putea afla si cine a avut interes sa tina departe de urechile premierului informatiile despre aparitia si evolutia cazului. Ca o opinie personala, probabil ca informatiile urmau sa conduca la gasirea unei „solutii salvatoare” si a unui Fat-Frumos care sa scoata din maneca rezolvarea respectiva.

Recapitularea
Cei doi romani au fost arestati pe 31 octombrie 2006. Prima informare oficiala, Ambasada Romaniei in Irak a primit-o abia pe 11 noiembrie, dar date preliminare au fost stranse inca din 7 noiembrie 2006. Cam dupa acest moment, Serviciul de Informatii Externe a inceput o verificare la finalul careia a stabilit – deja stim toti acest lucru – ca Ilie Nelu si Adrian Gancean nu lucreaza pentru nici un serviciu secret romanesc si nici nu au contacte cu servicii secrete ostile. Adica SIE a aflat ca romanii arestati sunt niste simpli vanatori amatori de amintiri din Irak.

Ce face SIE in astfel de momente? Se pare ca in galceava dintre palatele Cotroceni si Victoria am uitat ca de curand presedintele Traian Basescu a inventat sub tutela Consiliului Suprem de Aparare a Tarii o noua jucarie, numita Comunitatea Nationala de Informatii. Raportul SIE a ajuns aici.

Un militar
Din sursele noastre, concluziile raportului SIE au ajuns la consilierul prezidential pentru securitate nationala, Sergiu Medar. Probabil ca in timp ce toata lumea cere audierea lui Claudiu Saftoiu la Comisia parlamentara de supraveghere a activitatii SIE, vor aparea in curand si voci care sa ceara si audierea lui Sergiu Medar la comisiile de aparare, care ar trebui sa supravegheze activitatea CSAT.

Este important de stabilit daca Sergiu Medar a primit raportul in calitate de consilier prezidential, urmand doar sa-l informeze pe presedinte ca situatia creata in Irak este de competenta Directiei Consulare a MAE si nu aduce atingere sigurantei nationale sau daca raportul a ajuns la Medar in calitatea sa de presedinte al Consiliului Operativ al Comunitatii Nationale de Informatii. Daca prima varianta este cea adevarata, inseamna ca jucaria numita CNI nu are inca baterie, daca Medar a primit nota in virtutea functiei din Comunitatea de Informatii, atunci situatia este mai incurcata.

De la Medar la Olaru
Interesant este ca Medar conduce Consiliul Operativ al Comunitatii Nationale de Informatii, un organism menit a facilita cooperarea si colaborarea intre componentele Comunitatii Nationale de Informatii. Din acest consiliu fac parte sase persoane. Printre ele se numara si consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate, istoricul Stejarel Olaru. Este interesant de vazut daca Medar a convocat dupa primirea raportului o sedinta a Consiliului Operativ in care sa aduca la cunostinta situatia aparuta si faptul ca urmeaza sa-l informeze pe presedinte ca arestarea celor doi romani in Irak este o simpla problema consulara.

(Alecu Racoviceanu,Lidia Popeanga)

Nelu Ilie: «Nu ni s-a facut instructaj de catre angajator»
Galateanul a ajuns la casa parinteasca, ieri, dupa miezul noptii. Declaratiile facute de el aici, dincolo de latura sentimentala a momentului, au tulburat si mai mult apele. Nelu Ilie a reluat afirmatiile facute publice intr-un interviu publicat in urma cu trei zile si a completat pe ici, pe colo. A raspuns, insa, ferm ca nu i s-a sugerat inainte de venirea in tara sau imediat dupa eliberare ce are voie sa zica si ce nu si ca nu a trecut nici el si nici colegul sau printr-o perioada de slefuire psihologica.

„Voiau sa vada daca avem legaturi cu teroristii“
„Sunt bucuros ca am ajuns acasa si ca am scapat de cosmarul acela. Acum sunt obosit, surmenat... Prea multe informatii deodata, prea multa lume“, au fost primele vorbe ale electricianului Nelu Ilie dupa ce a ajuns la Galati. Muncitorul, retinut in Irak de fortele militare ale armatei americane, a reluat apoi povestea pe care o spusese deja. „Faceam un film pentru colegul meu, care urma sa plece acasa. Ne-a oprit politia militara si de acolo a inceput calvarul. Am fost chemati sa dam declaratii pentru câteva ore, cele câteva ore s-au facut câteva zile, iar cele câteva zile s-au transformat in trei luni“, a spus Ilie. El a mai povestit ca in primele sapte zile s-au aflat in custodia armatei, in baza, apoi au trecut printr-o faza de tranzit, iar ulterior au fost transferati in Bagdad unde a avut loc si ancheta.

„Nu ni s-a spus de ce suntem acuzati. Nici la ora actuala nu am o hârtie oficiala de la armata americana cu vreun cap de acuzare. Ni s-a spus doar ca suntem in custodia armatei si ca se face o ancheta si ca nu trebuia sa filmam, atâta doar“. Electricianul a povestit ca in timpul anchetei nu au fost agresati fizic si ca intrebarile anchetatorilor vizau motivul pentru care a filmat. Potrivit spuselor sale a mai fost intrebat ce locuri de munca a avut in trecut si ce cauta in Irak. „Deci a fost vorba despre o ancheta amanuntita ca sa verifice daca avem sau nu legaturi cu organizatiile teroriste“, a concluzionat Nelu Ilie.

Ilie, un prizonier documentat
Acuzatul de spionaj a lansat, fara sa isi doreasca neaparat, ipoteza ca stia cam cum se desfasoara astfel de anchete si care sunt metodele de obtinere a unor informatii. El a spus ca aceia dintre americanii care ii anchetau au folosit anumite trucuri specifice unor astfel de anchete. „Au folosit anumite trucuri, care se folosesc. Colegului ii spuneau ca eu am spus un anumit lucru, mie imi spuneau ca celalalt a spus alt lucru. Nu va inchipuiti ca au fost anchete de tip Gestapo“, a spus galateanul. Nelu Ilie a completat cu faptul ca nu a fost asistat de un avocat, desi a cerut asta zilnic, si ca a aflat ulterior ca firma la care erau angajati ar fi trebuit sa se ocupe de asigurarea apararii. In ce priveste opinia sa despre fortele ce i-au depistat filmând si despre cei care i-au anchetat, Ilie a aratat chiar un dram de intelegere. El a spus ca responsabilitatea pentru situatia in care a ajuns apartine in mare parte firmei pentru care lucra. „Nu pot spune ca a fost un abuz din partea fortelor militare americane. Daca stam bine si judecam poate ca aveau dreptate, eram intr-o tara aflata in conflict. Eu acuz ca nu am avut parte de nici un fel de instructaj, daca ni se spunea nu era nimeni inconstient sa faca fotografii intr-o zona interzisa. Am facut fotografii inainte, cu acordul soldatilor americani. Am facut fotografii cu ei, in vehiculele lor. Am cerut voie si ni s-a dat voie“, a afirmat fostul prizonier al fortelor US Army.

Fara carantina
Nu a existat in cazul celor doi o perioada de de-breffing, urmata de „carantina“. Galateanul a declarat ca nu vede motivele pentru care sa se fi intâmplat acest lucru, atâta vreme cât nu se considera vinovat. „Nu mi s-a spus ce am voie sa spun si ce nu si nici nu voi traversa o perioada de carantina. De ce sa se intâmple asa? Nu am fost vinovati de nimic“, a spus Nelu Ilie. In ce priveste reactia autoritatilor române, electricianul care muncea in Irak la o fabrica de imbuteliere a apei pentru soldatii americani a declarat ca nu are suficiente informatii pentru a comenta acest lucru. „Nu stiu cum au actionat autoritatile române. Noi am simtit ca au inceput sa actioneze când ne-am intâlnit cu domnul consul acolo. Apoi ni s-a spus ca nu au mai primit permisiunea sa mai vina sa discute cu noi. Nu am de unde sa stiu ce s-a intâmplat in perioada asta. Americanii ne spuneau ca ambasada României a parasit Bagdadul, ca trupele române pleaca din Irak. Va dati seama ce era in sufletul nostru“, a conchis Nelu Ilie.

(Tudor Neacsu)

Criza rezolvata inainte de izbucnirea scandalului
29 ianuarie - Ambasada SUA din Bagdad a comunicat reprezentantei romåne din capitala irakiana ca „au fost intreprinse demersuri pentru programarea in avans a audierii finale a celor doi cetateni romåni, in vederea stabilirii cu exactitate a circumstantelor ce au condus la retinerea lor“.

31 ianuarie – Situatia acestora era rezolvata, astfel ca mediatizarea povestii a primit unda verde. Cotidianul Evenimentul Zilei publica stirea.

5 februarie – Cei doi romani dau primul lor interviu in libertate si multumesc MAE, Ambasadei Romaniei din Bagdad si Armatei Romane.

6 februarie – Muncitorii romani sosesc in tara. Nu-si aduc aminte ziua in care au fost eliberati.