Prea mici pentru un rang atat de mare

O replica tasneste automat de pe buzele senatorilor, ori de cate ori le este ranit orgoliul: "Cum va permiteti? Aici, suntem in Senatul Romaniei!". Cel astfel apostrofat este, deseori, vreun secretar de stat care, luat de valul misiei sale, isi pierde rabdarea si intrerupe dizertatia incalcita a unui ales. El isi prezinta imediat scuzele, sub privirea reprobatoare a presedintelui de sedinta, care, de asemenea, l-a pus la punct: "Nu uitati ca va adresati unor senatori! Va rog sa nu mai vorbiti fara sa vi se dea cuvantul". Acestia dau din cap satisfacuti. Onoarea institutiei este reparata. Senatul redevine un spatiu sacrosanct, populat de suflete mari adapostite in staturi politice marete. Este insa un fapt verificat acela ca parlamentarii isi aduc aminte ca sunt demnitari doar in asemenea situatii, nu si in viata de zi cu zi. Ultimul scandal, acela al deconturilor fictive facute de catre 52 de senatori, arata proportia in care demnitarii isi degradeaza conditia. Mai mult de o treime dintre membrii acestei Camere s-au dedat la gainarii din banul public. Domniile lor plecau acasa, in provincie, dar incasau diurna ca si cum s-ar fi aflat in deplasare, la Bucuresti. Nu era mult, 230 de mii de lei pe zi, insa tocmai ridicolul sumei pune in evidenta disproportia dintre persoane si rangul cu care acestea au fost investite. Oameni prea mici pentru un rang atat de mare. Senatorul Gyorgy Frunda, fost candidat la Presedintia Romaniei, avocat instarit, a incasat aproape 7 milioane de lei in mod necuvenit, spulberand in felul acesta aparenta de "european" si limpezind motivele pentru care este un adversar atat de infocat al publicarii declaratiilor de avere. Doar senatorul peremist Pastiu Ion a ciupit mai mult decat domnul Frunda, insa pe acesta nu si l-a imaginat nimeni ca pe un distins domn. Cat despre restul lotului, este o expresie aproape algoritmica a paletei politice parlamentare si sociale. Nu lipseste nici un partid din reprezentare, iar milionarii in dolari stau langa senatorii care traiesc din leafa. Confruntata cu mediatizarea faptelor, conducerea Senatului s-a grabit sa ofere o versiune indulcita, aratand ca nu este vorba de o practica a falsificarii deconturilor, ci, pur si simplu, de "neglijenta" senatorilor sau a functionarilor. S-a "gresit". in unele cazuri s-a gresit insa de vreo treizeci de ori, ceea ce indica mai curand o obisnuinta, decat o eroare. Biroul permanent al Senatului a trebuit chiar sa-si sporeasca vigilenta in fata cererilor unor senatori de a li se deconta cazarea de o noapte in casa unui satean sau micul dejun platit din buzunar la un hotel din strainatate. Toate acestea confirma mentalitatea unor parlamentari, potrivit careia din banul public infrupta cine cat poate. De aici si neglijenta in cheltuirea lui. Senatorul Attila Verestoy isi permite sa fie neglijent cu diurna platita de stat, dar nu si cu finantele proprii. Altfel, n-ar fi ajuns printre cei mai bogati o suta de oameni din Romania. Parlamentul, in ansamblu, a cheltuit cu nonsalanta banii pe mofturi - televizoare ultimul racnet, limuzine, telefoane mobile de ultima generatie, inutile delegatii in strainatate - creand opiniei publice un sentiment de frustrare. Imaginea proasta a Parlamentului Romaniei s-a conturat in 12 ani de democratie, tocmai prin astfel de comportamente. Nu a fost nevoie sa treaca prin probe de foc. A fost de ajuns ca un Luca Stefanoiu, nici acum judecat, sa omoare un copil cu masina si sa declare ca a mancat mere verzi si de-aia are alcoolemia ridicata. A fost de-ajuns un Gabriel Bivolaru, inculpat pentru frauda, si un Mihai Gheorghiu, trimis in judecata pentru furtul propriului autoturism. Este de-ajuns un decont fals si musamalizarea acestui lucru, ca imaginea parlamentului sa se si faca tandari. Parlamentarii care tolereaza cu usurinta impostura nu vor sa accepte ca lipsa lor de credibilitate are un suport real si arunca vina pe presa, care ar vrea nici mai mult, nici mai putin decat sa distruga parlamentul si sa arunce tara in dictatura. Asemenea acuzatii prostesti demonstreaza ca nu au inteles nici propriul rol, nici pe acela al presei. Senatorii sunt, acum, foarte suparati ca le-a fost afectata imaginea de dezvaluirea scandalului deconturilor. Nu obiceiul celor 52 de colegi i-a deranjat, ci limbajul ireverentios al ziarelor, asa ca s-au hotarat sa ia masuri care sa mearga pana la retragerea acreditarilor. Ziaristii sa stie ca domniile lor sunt senatori ai Romaniei, nu niste terchea-berchea. Oricat ar fi de bine intentionati, jurnalistii se afla, de data asta, in dificultate: nu gasesc epitete reverentioase pentru o situatie care, in alte circumstante, ar fi numita gainarie. Sunt fapte pe care nici blazonul senatorial nu le poate innobila.